IuliaAvând în vedere faptul că la ultimul articol legat de ce mai mâncăm v-ați exprimat interesul pentru alte idei de meniuri, iaca aici meniul pe care l-am planificat eu pentru săptămâna ce vine.
În principiu sunt mai multe feluri decât estimez că vom mânca, dar având ingrediente similare, le notez în ideea în care poate ne răzgândim, poate într-o zi o să am mai mult sau mai puțin timp, poate… Pe scurt, pentru flexibilitate.
Așadar, să-i dăm drumul:
La capitolul „zeamă”, săptămâna asta vom avea supă cremă de ciuperci cu crutoane.
La capitolul fel principal, lista arată cam așa:
- Ruladă cu cașcaval și ciuperci, cu salată de crudități
- Cotlet de porc cu ceapă caramelizată
- Paste cu feta coaptă și roșii cherry
- Cuș cuș marocan
- Cartofi copți cu patru feluri de brânză
- Pui cu sos de năut și ardei copți
După cum spuneam, nimic nu-i bătut în cuie, așa că om vedea ce-o ieși până la final 🙂
Spor la gătit și vă aștept cu impresii, dacă alegeți vreunul din felurile de mai sus sau cu idei, dacă aveți altele.
Sursa foto: pexels.com
Iulia dragă, decât o întrebare: moștenitorul unic și inegalabil mănâncă din toate ce ai scris? Altfel, foarte fain meniul 🙂
Da, în principiu mănâncă. Acuma, depinde evident de nivelul de bipolaritate din ziua respectivă 🙄
Dar de principiu îi plac chestiile cu carne și sos, pastele…nu mai zic, deci ar trebui să fie ok.
Sunteți tari! Iar rețeta aia de ruladă sună foarte bine! De mă conving oleacă, o rezolv și eu ☺️ (de azi-dimineață mă conving să mă spăl pe cap și doar acum am reușit… Trăiască duminicile când trebuie să faci baie 😂😂😂)
Să-ncepem cu începutul, io nici până la ora asta nu m-am spălat pe cap 🙈
Rulada tre s-o încerci, e chiar super simplu de făcut. Și treaba faină știi care e? Că dacă pui o țâră de zăhărel ș-un picuț de vanilie ori rom în aluat, o poți converti în dulciurică 😀
Acu, uite, ca să-ți faci idee – azi am făcut puiul cu ardei copți și năut. Fi-miu a ras toată carnea de pui, după ce l-am asigurat în prealabil că am eliminat toate legumele din ea 🙄
A cam protestat la năut, dar i-am zis că ăla nu e legumă, e năut. Na. Joac-o p-asta. Inițial a miorlăit că nu vrea, dar i-am zis că e musai măcar să guste. La noi nu e dictatura obligatului să mănânce, dar e dictatura lui „e musai măcar să guști”. După ce a gustat, a ras tot năutul, cu tot cu sos. Și a decretat că e foarte gustos 🤷♀️
Ce mișto meniul. Așa îmi fac eu și eu o listă cu ce vreau să gătesc săptămâna ce vine. Le iau și pe astea în calcul, sună bine.
Mă bucur că ți-au plăcut ideile mele. Dacă faci ceva din ele, poate revii și-mi zici cum au fost ☺️
Măi, ce mi-ai făcut! Acu-mi plouă-n gura! 🤤
Cum faci rulada aia cu cașcaval și ciumperci (apropo de treling 😂)? Că parc-aș băga și io într-una din zile!
E destul de simplă rețeta. Termin de îndopat moștenitorul și o scriu.
Revin, stay tuned 😁
Așa, am revenit.
Ingrediente:
1 pachet de unt (200 g)
aceeași cantitate de făină (200 g)
aprox. 500 ml lapte
4 ouă
1 pliculeț de praf de copt
sare, piper
Procedură:
Preîncălzim cuptorul la 180 de grade.
Iei matale frumușel o cratiță (preferabil cu fund dublu, nu teflonată, pentru că vei avea nevoie de un tel), pui untul într-ânsa și-l lași să se topească încetinel. Când e complet lichid, dai focul mititel și adaugi încetișor făina, având grijă să nu facă temutele cocoloașe (d-aia zic, ar trebui un tel; merge și cu lingura de lemn dacă îți iese, mie nu-mi iese).
Încorporezi bine bine făina și apoi torni încetișor și laptele și amesteci în continuare. Când e gata și treaba asta, iei oala de pe foc și te apuci să încorporezi ouăle. Teoria aia strictă zice să separi gălbenușurile și să bați albușurile spumă, ca să iasă mai „aerată”. Eu n-am niciodată răbdare să fac asta și nici nu mi s-a părut că e vreo diferență fabuloasă, așa că adaug ouăle pur și simplu. Pe rând, încorporez, adaug următorul.
La final pun praful de copt, sare și piper după gust.
Rezultatul trebuie să fie un aluat destul de molcuț, ceva mai gros decât ăla de clătite, da nu așa dens ca unul de pâine, să zicem. Trebuie să îl poți turna destul de ușor din oală în tavă, unde să-l întinzi uniform. Eu fac asta fie cu dosul unei linguri de metal, umezită ușor cu apă, fie cu o spatulă de silicon.
Pentru copt ai 2 variante: fie pui hârtie de copt, fie tapetezi tava clasic, cu unt și făină.
Dai la cuptor vreo 15-20 de minute, poate mai mult, poate mai puțin – aici depinde mult de cuptor. O urmărești să se rumenească la suprafață și testezi cu scobitoarea în caz de dubii.
La capitolul umplutură… cerul e limita. În mod normal, eu o fac cu cașcaval ras, pe care-l amestec generos cu smântână. De data asta însă, am să pun și niscai ciuperci, dacă tot fac supa aia cremă.
Merge și cu cașcaval, șuncă, bacon, măsline… mna, fiecare după gust.
Aaa, și încă ceva: după ce o scoți din cuptor, dacă nu ai copt-o pe hârtie de copt, ideal e să o scoți pe un șervet de bucătărie curat, ca să o poți rula apoi ușor. Dacă ai copt-o pe hârtie e mai simplu, că te folosești de hârtie să o rulezi.
Ideal ar trebui lăsată la rece măcar jumătate de oră înainte de servire, la noi nu cred că apucă…
Să-mi zici dacă o faci & dacă mai ai nedumeriri, aici sunt 🙂
Săr’na! 🤗
Sună apetisant și chiar o voi face săptamâna viitoare!
Spor la gătit! 🙂
Pentru weekend-ul asta am facut fasole cu ciolan pentru masa de pranz.
In meniu pentru seara:
– somon cu morcovi (in stil flamand si cu miere) si chinoa
– ghiveci de legume pentru vreo 2 zile cu carne la alegere intre carnaciori chipolata si curcan
– chuftelute falafel cu fenicul si cartofi
…. Intre timp imi mai vin niste idei cu ce o sa mai fac pana la sfarsitul saptamanii.
Daaa, uite somon ar trebui să mai fac și eu, n-am făcut de mult, mulțam de idee.
Ghiveci taman ce a făcut mama, așa că dacă mi se face poftă, îmi procur de la ea 😁
Eu acasă nu prea fac, pentru că sunt singura care mănâncă așa ceva, din păcate ☹️
Miercuri când ajung acasă fac o ciorbă de salată, și o avem mai multe zile. O friptură de vită la grătar sigur va fi, cu o salată ceva lângă; niște garlic prawns cu zucchini (in loc de paste), cu sos de smântână și brânză; și parcă mi-e dor de niște “tenders” de pui făcuți in stilul șnițelului, dar în loc de pesmet îi dăm prin parmezan. 🤷♂️🤤
Ciorbă de salată 🤤🤤🤤
Fac și eu un soi de strips de pui, dar amestec parmezanul cu un piculeț de pesmet, că îi fac la cuptor (mi-e silă de prăjeli). Ies buni buni.
Io nu prea gatesc, dar de balit nu ma intrece nimeni 🤤🤤🤤🤤 Aveti vreun loc liber la masa? Da’ nici nu trebuie, pot sa mananc si in picioare😁
Hai, că avem patru scaune la masă și suntem numai trei 😁
rulada ta e îmi face cu ochiul! încerc curînd. mulțumim de idee.
Cu plăcere și să mă anunți dacă ți-a plăcut!
Dacă ne spui mai multe și despre puiul cu sos de năut, zic săru-mâna!
E simplu și ăla.
Ingrediente:
carne de pui (pulpe dezosate sau piept folosesc eu); nu dau cantități, că aici tre să estimeze fiecare cât mănâncă, dar ca idee, eu am făcut azi dintr-o bucată și jumătate de piept (practic, o jumătate dintr-un piept întreg și încă un sfert din același întreg) pentru noi 3 și n-a mai rămas nimica nimicuța.
1 ceapă albă mai măricică sau 2 mai mici
câțiva căței de usturoi
vreo 2-3-4 ardei kapia (eu socotesc cam 1 ardei pe cap de vită furajată)
1 conservă de năut
Începi cu ardeii, că ei durează oleacă. Ai 2 variante: îi pui la cuptor la copt sau îi coci pe o tigaie tip grill, pe aragaz. Asta dacă excludem clasicul copt pe grătar, că încă nu prea e vremea de grătare.
După ce-s negri binișor pe toate părțile, îi arunci într-un recipient cu capac și-i lași un pic să se răcorească.
Până își văd ardeii de treaba lor, iei puiul, îl tai bucățele, cubulețe, fâșii, cum te coafează. Îl trântești într-o tigaie și îl rumenești pe toate părțile. În unt, în ulei de măsline, în ulei de floarea soarelui, după gust și caloriile pe care le numeri sau ba. Cu sare și piper.
După ce s-a rumenit puiul, îl scoți din tigaie, îl pui deoparte și te folosești de uleiul rămas; arunci peste el ceapa mărunțită și un pic de apă, cât să se călească, dar fără să se prăjească efectiv. Să se dinstuie, zicea bunică-mea. Vine din germanul „dünsten” – adică să călești ceva în foarte puțină grăsime, ajutându-te de apă și de aburul creat de ea. Pac, și lecția de limbi străine la cratiță :)))
Când ceapa e translucidă, adaugi usturoiul. Poți să-l dai prin presa de usturoi sau să-l pui bucățele. Eu îl prefer așa, că mi-e silă ca dracu să spăl presa aia.
Îl lași un minut-două, nu mai mult, că devine amar.
Pentru eficientizare, cât timp se călește ceapa, cureți ardeii, mai temeinic sau mai puțin temeinic, după pricepere și după cum te lasă inima. Pe mine nu mă lasă prea temeinic, că inima mea n-are răbdare. Și nici fi-miu. Așa că mai scapă câte-o urmă-două de coajă d-aia neagră, da jur că n-a murit nimeni de la asta,
Între timp ceapa s-a călit, s-a împrietenit și cu usturoiul, așa că e timpul să îi faci cunoștință și cu ardeii, rupți în fâșii sau tăiați bucăți. Mai lași toată treaba câteva minute împreună, adaugi și un pic de suc de roșii (suc, nu pastă, da? dacă pui pastă, mai adaugi un picuț de apă caldă) și după ce dă toată treaba un clocot – două, o pui într-un blender și-o pasezi binișor.
Arunci puiul înapoi în cratiță, îl acoperi cu sosul proaspăt creat, scurgi năutul de apa din conservă și-l inviți și pe el la petrecere și mai lași totul pe foc vreo 10-15 minute, la foc mai molcom, așa. Să bolborosească mai mult decât să dea în clocote puternice. Potrivești de sare și piperi dacă ți se pare că mai trebe și apoi bagi la maț ca apucatu. Merge bine și cu un pic de fulgi de chilli la final, dacă vă ține stomacul.
Săru-mâna!
Genial! Mă inspir, săr’na!
Deja imi plouă în gură 🤤
S-aveț pohtă dacă vă inspirați de aci 🙂
Facut supa cu galusti pentru tineri , varza acra cu carne de la galeata ( mai nou borcan) pentru noi batranii , lasagna pentru tot poporul si pene cu branza si ou la cuptor . Si ma uit lung la un avocado daca sa-l fac cu ton pentru dimineata de acum sau sa-l execut maine dimineata , mai vad eu . La noi este ca la nebuni , la mic dejun nu mananca doi la fel , o minune cand sunt acasa . Cand nu sunt , dumnezeu cu mila 🤣
Uuuu, supă cu găluști, ce idee bună! Cred c-o trec pe listă pentru săptămâna viitoare, n-am mai făcut de-o eternitate!
În rest, nu te plictisești nici tu, este? 😂
Nu ma plictisesc deloc 😀 Cum mie imi place sa gatesc ma simt in largul meu sa gatesc pentru patru persoane , pentru doua ( pana in decembrie cand s-au intors fiica si ginerele ) mai dadeam rateuri din cauza de gatit mai mult . Cand fiica m-a rugat daca vreau sa le fac papanasi si ginerele a intrebat : ,,stiti sa faceti ? Exista ceva ce nu stiti ? ” asta a fost momentul suprem draga mea Iulia . 😇
Ce idee buna cu rubrica asta, draga Iulia!
Eu sunt la fel – imi place sa gatesc dar urasc intrebarea “ce mai mancam azi?”, mai ales in ultima vreme simt ca nu mai am nicio idee, deci a picat la fix postul tau – multumesc mult de inspiratie! 😊
Mă bucur că ai găsit ceva util pe aici 😊
Cum sunt pastele cu feta coapta? Suna de mor de pofta!!
Duc soțul la service să își recupereze mașina și scriu 😁
Aoleu, @Pierrine, am rămas datoare! Scuzeeeeee! Senilitatea 🙁
Hai că încerc acu să-mi spăl păcatul.
Rețeta e foarte simplă și super gustoasă. Iei o bucată de feta (eu iau de la Olympus, parcă, e o bucată dreptunghiulară, la vreo 200 – 250 de grame, așa, care ne hrănește pe toți 3), o pui într-un vas termorezistent.
Să îl alegi un pic mai măricel, pentru că în el se va realiza preparatul final și să nu-ți fugă macaroanele pe lângă când te chinui să amesteci.
Așa. Revenind. Iei feta, o pui în vas. Pui pe lângă ea și niște roșii cherry, câte vrei. Eu pun cam un pumn pentru fiecare mâncător. Trebuie să ții cont de faptul că ele se vor coace și practic aproape vor dispărea, deci poți să fii destul de generoasă cu ele.
Peste toată treaba asta pui puțintel ulei de măsline și o dai la cuptor. Eu o fac la 220 de grade. Habar nu am de timp, mă orientez să fie roșiile coapte bine și feta să înceapă să prindă un pic de culoare pe la colțuri.
Cât își vede feta de treaba ei în cuptor, fierbi pastele conform instrucțiunilor de pe ambalaj.
Când sunt gata și unele, și altele, scoți vasul din cuptor, torni pastele fierte și scurse peste brânză și roșii și amesteci bine. Feta fiind coaptă, se va transforma în bucățele mici-mititele și cremoase când începi să amesteci.
După ce ai amestecat și feta și roșiile s-au distribuit uniform printre paste, mai adaugi o lingură-două de smântână, cât mai grasă, de preferat, mai amesteci o tură și apoi mănânci ca apucatul 🙂