IuliaMbine, nu generalizez și nu zic că așa funcționează mintea tuturor femeilor, zic decât de a mea, că p-asta o cunosc. Atenție! N-am zis c-o și înțeleg, asta e cu totul altă poveste.
Mdeci. Intru în baie, că tocmai s-a terminat procesul de hrănire potăi și trebuie spălate castroanele. Fritz le-a spălat pe ale Schnauzerilor. Dau să mă apuc să spăl troacele Hannei, că alea mai sunt. Văd cu coada ochiului că e pe cale să se termine săpunul lichid din sticla de lângă ghivetă.
Termin de spălat castroanele (da, am scris la plural, că duduia mâncă din 2 troace, într-una singură nu-i încape tot potolu), dau să fac doi pași spre dreapta, spre dulapul unde țin rezerva de săpun lichid.
Pe traseul cu lungimea estimată de 2 pași mărunți mă intersectez cu coșul de rufe. Care zici că stă să fete. Zic că ar trebui să pun la spălat, că am ratat o zi și dacă ratez o zi e jale.
Constat însă că, pentru a putea pune rufe la spălat, ar trebui să fie loc în mașina de spălat. Ceea ce nu e. Că am uitat că pusesem deja mai devreme o tură, pe care între timp utilajul o terminase de fleoșcăit, așa că acu trebuiau descărcate.
Prin descărcate se va înțelege că trebuie mutate în uscătorul aflat în imediata proximitate a mașinii de spălat. Numai că, ce să vezi, surpriză și aici. Nici această mutare nu poate fi executată, întrucât și distinsul uscător e plin. De rufe uscate.
Bombăm printre dinți și zic să execut acțiunile în ordine logică: scot rufele din uscător, le pun în coșul de rufe curate, urmând să le repartizez apoi pe la deținătorii lor, apoi mut rufele curate la uscat și mai pun o tură de rufe murdare la spălat.
Doar că nici asta nu-mi iese așa, din prima. Deoarece constat că coșul de rufe curate nu e la locul lui. Îmi amintesc subit că e sus, în dormitor. Plin cu rufe curate și uscate, desigur. Pe care însă nu am apucat să le repartizez.
Las totul baltă, mă duc sus, mă apuc să împrăștii hainele curate care încotro: unele la fi-miu prin dulapuri și sertare, altele la mine, altele la bărbatu-meu.
Odată intrată la fi-miu în cameră, observ niscai bulendre azvârlite pe-un scaun, ba chiar și unele lăfăindu-se pe podea. Las rufele curate deoparte, mă pun să inspectez boarfele găsite. Nu par chiar murdare, dar nici curate 100% nu-s. Semn că domnul fiu s-a schimbat de outfit la un moment dat, fără să-l observ.
Îmi zic în sinea mea că mna, nu-i rău totuși, bine că le-am descoperit acu, măcar le bag și pe astea la spălat. Le scot din cameră și le azvârl pe hol, cu gândul să mă împiedic de ele când plec înapoi jos, să le iau cu mine.
Fac un pas înapoi ca să continui repartizarea hainelor curate și mă troznește un gând: ia să verific totuși și coșul de rufe de sus. Ăla în principiu e folosit aproape exclusiv de domnul copil. Pe care ne străduim să îl dresăm să-l nimerească în 100% din cazuri după ce se dezabiază. Evident, încă nu suntem la procentajul ăla.
Intru deci în baie și – bingo! Mai găsesc niscai haine și în coșul ăla de rufe. Le înșfac rapid și mă îndrept și cu ele spre hol, să le alătur suratelor leșinate pe podea.
Pe drumul de ieșire din baie, colțul ochiului îmi înregistrează buda, scuzați-mi franceza. Care pare să fi avut o întâlnire destul de intimă cu niscai stropi de pipi. Tot de la domnul fiu. Încă se lucrează la perfecționarea țintei…
Las totul baltă, scot rapid un spray de curățare și dau câteva puf-uri pe budă și de jur împrejur, cu gândul că numai bine, îl las să acționeze câteva minute, până termin cu rufele, și apoi revin și șterg.
Ies din baie, revin la pusul hainelor la loc. În timp ce execut această acțiune care nu necesită nici un fel de sforțare a circumvoluțiunilor, privirea nu-mi stă locului și văd patul nefăcut.
Termin într-un final cu hainele și mă apuc să fac patul. Dacă tot l-am făcut la el, hai să-l fac și la noi, că până acu s-a și aerisit binișor și e cum trebe.
Plec de la copil din cameră spre dormitorul matrimonial. Calc pe-o piesă de lego. Înjur birjărește și foarte nedemn de o doamnă. De nervi, îi ard un șut piesei de lego, care zboară cât colo, lovindu-se de un perete și pitindu-se sub un mic răftuleț. Unde cu siguranță va fi reperată de aspiratorul roboțel, care se va bloca în ea și va da eroare. Da asta e o chestie cu care o să-mi bat capul altă dată.
Reușesc să ajung vie și nevătămată până în dormitor, fac patul. Iau coșul de rufe curate, acum gol. Îl încarc cu rufele murdare colectate de prin zonă, cobor.
Mă duc spre baie. Aia cu mașina de spălat. Îmi aduc aminte că n-am pus săpun lichid în sticlă. Și nici castroanele cățelei la loc. M*rții ei de treabă!
Trântesc coșul de rufe cu năduf pe jos, iau castroanele să le duc la locul lor. Mă împiedic pe hol de-o pereche de ghete de-ale lu’ fi-miu. Astea unde dracu au fost până acu? Le arunc o privire mai atentă și îmi amintesc că le lăsasem acolo ca să fie mai aproape de baie ca, după ce se va fi uscat noroiul de pe ele, să le curăț și apoi să le bag la spălat.
Da nu pot să bag ghetele împreună cu rufele, pentru că… bleah, totuși. Deci vor trebui să aștepte până când se va găsi altceva de spălat împreună cu ele. Cum ar fi niscai prosoape de-ale câinilor sau vreo păturică de-a lor. Ceea ce nu va dura mult, la ritmul la care se murdăresc și astea p-aici.
Reușesc să pun castroanele unde trebuie, mă întorc, mă proțăpesc în mijlocul holului și mă scarpin sub chipiu. Așa. Ăăăăăăă…. Ce mama lu proces verbal voiam să fac?!?
Și când te gândești că e abia 8 ș-un sfert dimineața…
trezește-te mai tîrziu…
nu poci, că nu mă lasă musiu Fritz. deși cică îl mârâi uneori dimineața, da tot insistă să mă trezească.
Deci, cum ar veni, n-ai făcut nimic toată ziua, numa’ te-ai învârtit prin casă! 🤣🤣🤣
Haidi, bre, că s-a învârtit, da s-a mai și muncit! 🤣
Mda eu azi dimineata m-am dus in bucatarie de 3 ori si am uitat pt ce pt ca unu era 6:10 dimineata si cand aorind lumina stupoare in chiuveta iar vase, plm cred ca noaptea vin unii crapă pa mine in casa si pleaca lasand vase in urma. Zic ok hai sa le pun la spalat. Deschid masina vad ca sunt deja vase curate in ea si hotarasc sa le scot evident sa o umplu la loc dar brus imi amintesc ca am o cana de cafea pe birou si merg sa o aduc, vaf patul nefacut si imi amintesc ca azi tre sa merg la birou pt un meeting asa ca ma apuc sa indes in rucsac laptop, incarcator, mouse, smartcard si multe altele din geanta mica in rucsac ca doar nu oi cara 2 chestii. Am executat multe si marunte si era deja 7:45 cand am hotarat sa plec spre birou si brus mi-am adus aminte de vroiam sa fac in cele 3 dati cand am mers in bucatarie era pentru a-mi face o cafea, ceea ce n-am apucat pana am ajuns la birou.
🤣🤣🤣 my sister from another mother!
Cu singura diferență că io dacă nu beau cafeaua, nu am ce discuta cu nimeni și nimic. Nici măcar cu mașina de spălat vase :))
Cunosc acest “mod de lucru”. Și până să termin activitatea cu care am început sunt deja obosită 🤦♀️
exaaaaaact! :)))
#metoo
Soțul mă acuză că mă apuc de 3000 lucruri odată și nu le termin niciodată, dar el nu stă lipit de mine toată ziua să vadă că măcar jumătate le dovedesc. 😉
Cunoaștem… mai avem și noi discuția asta 🙄
Ești sigură că asta e mintea unei femei?
Că de la mine pare cunoscut scenariul.
😂😂😂
Da, si eu ma invart ca un c-i intr-o galeata. Dar am renuntat de mult sa mai fac paturile ca la carte ca cine sa le vada? Doar cand vine tanti la curatenie le aranjez. In rest se cam potriveste povestea ta cu a mea. Acu noi n-avem caini, dar pe moment avem apa in pivnita care ne perturba viata cotidiana si asa destul de incalcita. Deci carat galeti cu apa in loc de spalat castroane
Credeam ca doar eu incep cu o treaba si termin alte 20 in lant pana sa termin cu prima inceputa.
Bine, acu nu te gândi că fac paturile la modul că îndrept totul ca la armată, de să sară moneda pe ele, sau că pun cuverturi sau mai știu eu ce alte minuni. Pur și simplu dimineața, după ce îmi salt fizicul, dau plapuma cât mai spre marginea patului și apoi deschid geamurile, să se aerisească, iar apoi îndrept plapuma și umflu oleacă pernele și gata. Că mărturisesc, așa-mi place să mă trântesc seara cu capul pe o pernă umflată cum se cuvine, să simțăsc cum mă scufund cu totul în ea 😍
În rest, vă țin pumnii să scăpați de apă fără alte daune majore!
@Iulia exista perne care se umfla singure la loc
😳😳😳 Tell me more!
@Iulia acestea le-am testat eu. Le am de aproape 1 an si s-au pastrat foarte bine
https://www.emag.ro/set-2-perne-gin-gin-flex-cu-memorie-72-x-42-x-15-mppernememoryh15/pd/DRJRM1BBM/?utm_campaign=share_product&utm_source=mobile_dynamic_share&utm_medium=android
Săr’na, voi studia subiectul! 🤗
@Iulia băusei deja suficientă cafea?
Poate de la asta o fi.
https://youtu.be/29JPnJSmDs0?si=hBVr8JFwl3Ny1tdc
Io niciodată nu consider că am băut suficientă cafea :)))
N-am timp chiar acuș să mă uit, da vizionez pe seară și revin cu feedback 😁
Mdaa, cunoaștem! Paturi nu fac, că n-are rost, tot se lăfăie unii oameni în ele și ziua. Dar restul, da, se întâmplă uneori să mă duc dintr-una în alta și să nu mai știu de la ce m-am luat 😃
Apropo de un mai vechi articol al tău, dacă observăm ceva să rezolvăm pe loc, la noi nu știu cum s-au aliniat planetele că toți 3, fix din ianuarie și fără să ne fi propus, ne apucarăm să nu mai lăsăm vase nespalate (de mână) să se adune, sa punem la loc vase curate de zici că e întrecere și să ducem gunoiul cum îl prindem. Plus la mine de repartizat/împăturit rufele atunci când s-au uscat și nu după vreo 3 zile de zăcut pe canapea. Mno, sper să ne țină, că era maaare nevoie de un pic de organizare din partea tuturor. 😁
Cu vasele m-am disciplinat și eu mult. Chiar dacă uneori se mai adună peste zi, dar încerc să aplic regula conform căreia seara chiuveta trebuie să fie perfect goală și curată.
Și cu rufele stau binișor în general – încerc să pun în fiecare zi o tură la spălat, apoi să le pun la uscat cândva, pe parcursul zilei, iar seara, când urcăm întru nanificarea odraslei, le repartizez rapid.
Dar uneori mai intervine viața și se întâmplă să nu apuc să execut una dintre acțiuni și atunci, precum un domino, se duc toate în cap 😐
Ai descris perfect miscarea browniană a OldJanei. De cere mai multe ori are loc atunci când trebuie să ajungem la o întâlnire.
Dacă te face putin fericită îți spun că simplul fapt că fiu-meu imi cere un șurubel pentru cine știe c, e poate declanșa o astfel de mișcare, șuruburile fiind la garaj iar până la garaj sunt o grămadă de tentații lăsate pentru “când d voi face aia, fac si asta”, astfel pot ajunge și la ascuțit lanțul de la motojoagăr, alimentat freza de zapadă (v-am zis că iar ninge🤫). Intre timp nu mai era nevoie de șurub pentru că și el s-a apucat de altceva🤔
Mda, cred că e ceva legat de plecatul de acasă, se declanșează un mecanism, ceva 🤷♀️
Ce bine că fi-miu e încă mic și nu-i trebe deocamdată șuruburi 😁
Te vei ruga să îți ceară șuruburi sau orice in afară de telefon, tabletă sau laptop
Duamneajută! 😒
Am început să citesc și mi-am amintit că nu am pus untul in frigider. M-am îndreptat spre bucătărie, am pus untul am scos cafeaua (da, din frigider). Cum a ajuns acolo? Probabil că dis de dimineață când am inspectat frigiderul să văd ce mai trebuie aveam pachetul de cafea in mână. Apoi am început , să mă întreb de ce m-am dus cu noaptea-n cap la Carrefour ul de peste drum – aha voiam să spăl și detergentul era pe final. Ia sa pun rufele la spălat. Pus. M-am intors in cameră, mi-am citit mailul și după ce termin de scris p-aci mă duc să recuperez cafeaua din baie.
🤣🤣🤣🤣🤣
Ești perfect în regulă!
Io am amețit și am și obosit numai citindu-te.😁 Zici că ești soră cu nor’mea.😁 De câte ori mă duc la ei, îmi leșină ousidiu. Se apucă de treabă dar nu duce mai nimic la capăt. Vine la ei, intru pe hol să mă descalț, văd o cutie mare la perete, dau să mă sprijin ca să-mi scot adidașii și mă proptesc cu mâna în sutienul noră-mii ce va fi să fie în octombrie. Mă duc să-mi iau un pahar să beau apă și văd pe bufetul din bucătărie pachetul nou nouț cu tampoane, o pilă de unghii și o șurubelniță de-a lui fiu-meu. Ce mă amuză cel mai tare, este că are o explicație pentru fiecare situație.😁
Întotdeauna există o explicație! 😁
Pentru că ceri o explicație🤫
Primo – femeile sunt creaturi menite sa fie iubite, nu înțelese. Oscar Wilde a spus-o, nu eu. 😋
Secundo – buey, exasperant nu e ca nu se mai termina toate lucrurile de facut prin casa, ce te scoate din minti e cand vine jumatatea acasa si te intreaba candid “Da’ ce ai facut toata ziua?” si dupa doua secunde da lovitura de gratie “Ti-am spus ca incaltatorul de pantofi trebuie sa stea pe cuier, nu pe dulapiorul din hol!” 😭😭 🤬🤬
La noi nu se mai îndrăznesc astfel de întrebări (tip “ce-ai făcut toată ziua”), de nici o parte, de ceva vreme. E mai bine pentru pacea în familie 😁
Ești totală, Iulia!
Mă recunosc și eu în situații dintr-astea, că uneori regula aia a ta (de nu ai putut-o ține pentru tine și a fost de musai să mi-o însușesc) cu pusul mâinii o singură dată pe un lucru ca să-l duci la locul lui funcționează brici! Puii mei că până să umplu și eu aia de săpun am văzut jdemii de chestii care trebuiau puse la loc 😂😂😂
Păi nu așa? 😁
Am obosit citind 🥴.
Am avut o perioadă în care făceam lucruri în cascadă. M-am potolit de ceva vreme.
Dar iubitul meu încă își aduce aminte că am inceput, mai demult, de la un buton de aragaz și am ajuns sa spăl perdelele…
Mie-mi zici? Zdaiseama cât am obosit eu scriind? 😂
Te rog, odată când ai timp, povestește cum ai ajuns de la aragaz la perdele 😁
Iulia tu ai camera ascunsa la mine acasa ? 😅
Deci jur ca asa fac si eu , zece lucruri deodata. Singurul lucru pe care il fac altfel cand ma grabesc tare este ca din uscator dau cu ele in dormitorul de oaspeti de langa baia de jos .
Am scăpat de asta, că dormitorul de la parter, de lângă baie, la noi e biroul. Și nu-mi arde să văd izmene și în birou 🤣
Buey, ca mi-am adus aminte, o chestie desteapta am vazut la pretenu’ fetei, ma rog, la parintii lui.
La etaj sufragerie, bucatarie, dormitoare, baie, la parter garaj, birou, spalatorie, camara. Pe holul de la etaj e gura unui fel horn? discret, nici nu-ti dai seama ce e, care duce direct in spalatorie. Arunci rufa, pica taman intr-un sac pentru haine murdare.
Daaaaa, genială treaba aia. Dacă aș avea cum, aș face și io una. Da aș face-o new & improved – cu dublu sens, să și coboare rufele, să și urce după ce-s curate 😂