IuliaAtenție, urmează un text posibil lung (încă n-am idee ce va ieși) și posibil dezlânat, posibil și cu niște văicăreli, naiba știe.
Așa că dacă n-aveți chef de așa ceva, mai bine dați cu skip de pe acum, să nu vă enervați c-ați pierdut vremea citind aberații. Mă rog, nu e ca și cum de obicei scriu numai cugetări profunde, analizând chintesența vieții, a binelui și a răului și despicând în 16 nodul gordian al tuturor problemelor existenței, da înțelegeți voi ce vreau să zic. Sper.
Mă chinui să scriu textul ăsta de câteva săptămâni bune și în fiecare zi am baleiat între „gata, azi scriu” și „să dea dracii, nu mai scriu nici o literă, niciodată!”.
Adevărul e că nu pot spune că am fost în vreo stare deosebit de minunată în ultimele luni, așa că, evident, lucrul ăsta s-a reflectat și asupra dispoziției mele de a mai scrie vreun rând pe aici.
Pentru că, în general, am încercat să nu fac din locul ăsta un loc al lamentărilor și jelaniei că mna, mă gândesc că fiecare dintre voi, cei care intrați pe aici, le aveți pe-ale voastre, mai bune ori mai rele, și n-aveți neapărat nevoie să citiți cum mă dau eu cu curul de pământ că mvai, ce greu îmi e mie.
Pe de altă parte, mă tot gândesc că, în esență, un blog se vrea (sau cel puțin asta a fost ideea din spatele acestui concept, când l-a inventat cine naiba l-o fi inventat, că mi-e prea lene să dau acu un google după asta) a fi un jurnal. E adevărat, e el un jurnal online, da tot jurnal se cheamă că e, așa că cine are chef, poate citi, cine nu, nu.
Mă rog, lăsând toate astea la o parte, mărturisesc că cel mai acut sentiment pe care îl aveam de fiecare dată când mă gândeam să scriu și n-o făceam era cel de rușine.
Dada, rușine. Rușine de mine, că nu sunt în stare să mă adun și să aștern câteva rânduri aici și mai ales, rușine de voi, cei care intrați aici și nu găsiți nimic.
Pentru că văd în statistici că sunt oameni care intră, chiar dacă au trecut luni de zile de când nu a mai apărut nici o vorbuliță pe aici.
Pentru că sunt oameni care îmi scriu, îmi trimit mesaje sau mailuri ori mă întreabă pe messengerul de la fb dacă sunt bine, dacă sunt vie. Și de ei mi-e groaznic de rușine.
Și cu cât trec zilele, cu atât mi-e mai rușine și mai greu să revin. Dar azi am decis că-mi bag picioarele, îmi iau inima în dinți, încep să dau cu degetele în taste și vedem ce o ieși până la urmă.
Așadar, iată-mă. Nu în cea mai bună formă, aspect asupra căruia voi reveni în zilele următoare (așadar, avertizare – posibil să urmeze câteva texte văicăricioase), dar mna, sunt vie, sunt sănătoasă – cel puțin aparent – și viața merge mai departe, indiferent dacă mă dau eu sau nu cu fundul de pământ.
Voi? Toate bune? Sănătoși, voioși, voinici? Ceva noutăți?
Și deși știu că a trecut de mult vremea, că mai avem un pic și vine primăvara, iar începutul de an e hăpt, în urmă, eu tot vă urez să aveți un 2025 așa cum vi-l doriți, dar mai ales cu sănătate și zâmbete, că naiba mai știe ce ne-o aștepta.
Sursa foto: pexels.com
Bine ai revenit 🤗
Să ai puterea sa depășești perioadele acestea grele, sa fii bine tu și toți cei apropiați ție!
Mulțumesc, așa să fie! 🤗
Mă bucur să te citesc 🤗
Cu bucurii sau necazuri, ca orice om normal. M-aș bucura să fii bine și veselă, să ne povestești traznăile feciorului sau ale ‘potăilor’. Apropo: mulți pupici Hannei!
Nici mie nu-mi place să mă vait, așa că te înțeleg că stai retrasă când nu ești cu toți boii acasă.
Multe îmbrățișări, din suflet! 🤗🤗🤗
Hai că dacă apuc, vă mai livrez vreo 2 de la fi-miu, nu de alta, da-s prea bune să le uit 😁
În rest, mulțumesc! 🤗
Bine ai revenit, mă bucur că ești (sunteți) bine cu toții, cu bune și rele, asta-i viața! Iți doresc un an fain cu realizări ,sănătate și putere să depășești toate momentele dificile! Așteptăm noutăți!🤗
Mulțumesc 🤗
Cu toții avem perioade mai bune sau mai rele, nu ai de ce să îți faci mea culpa. Nici eu nu am scris un rând în 2024, deși îmi propusesem multe. Și nu cred că o să scriu mare lucru nici în 2025, având în vedere că acum scriu tot felul de dări de seamă și alte articole pentru asociația medicilor de ambulator.
În fine, tu și ai tăi (bipezi& patrupezi) să fiți bine, că nu s-au terminat literele 🙂
Hugs ❤️
Hugs to you, sis! 🤗🤗🤗
UUUUUU ce bine că ai revenit. Noi pe aci ședeam cuminți cu refreshu în mână să te întorci.😘😘🤗🤗🤗
Mulțumesc că ești aici! 🤗🤗🤗❤️❤️❤️
Iulia, ne bucurăm că exiști.❤️
Mulțumesc! 🥹❤️❤️❤️
In sfarsit domniță😀.
Si eu am avut o perioada ciudata, inca e ciudata. Singura mea scapare sunt cateva bloguri de citit, toate din acelasi grup. Ma bucur ca ai revenit in grup.
Tocmai am dat drumul la un raport care dureaza cam juma de ora pana apare, asa ca laptopul mi-e blocat. Nu trag chiulul😉.
Băi, parcă e ceva în aer, zău! Pe unde auzi, pe unde citești, ceva e dubiosul… Deci măcar să fim dubioși și ciudați împreună 🤗🤗🤗
Welcome back, nicio rușine, așteptăm cuminți! Bine că ești (cât de cât) bine.🤗
Facem noi cumva să fie bine 😁🤗
🥳🤗
Ce bine că nu e uscată iarba doar în ograda mea! 😉
😀 chiar mă gândeam că, deși mă tot feresc să dau din casă…nasoale, să le zicem, alteori îmi mai trece prin cap că poate din când în când nu e rău, poate mai e cineva căruia nu-i merge totul roz și cu unicorni și prinde bine să audă că și la alții e cu ⛈️🌩️⛈️
🤗🤗🤗
După ce trece perioada cea rea, o sa vezi ca anul asta va fi minunat! Știu eu din sursa sigura ❤️
Să te-auză cine o trebui! 🤗🤗🤗❤️❤️❤️
Eu trec printr-o perioada amestecata ca si tine dar cum bine ai spus daca ma dau cu curul de pamant nu ma ajuta deloc asa ca ma uit la partea plina a paharului.
1.Schimb jobul si compania asta este de bine
2. Dupa ce am anuntat ca plec de la actuala corporatie au decis sa imi ia 30% din bonusul pentru munca in 2024, am vorbit cu un avocat dar sincera sa fiu asa mi-e scarba de tot… nu stiu ma mai gandesc daca vreau sa ii zgandar
3. Trag de mine sa le fac pe toate, premenopauza se instaleaza f confortabil si AM OBOSIT
Așa e, tre să încercăm să vedem jumatea aia plină, da uneori mai e nevoie și de dat cu dosul de pământ. Și dupaia o luăm iar de la capăt 💪
Baftă multă la noul job și stai liniștită, dacă/ce pierzi de aici, o să se întoarcă când te aștepți mai puțin. Karma 😉
@aura,
Trebuia să faci precum KWI, îi anunțai că de poimâine pleci ca să le fie lor bine😜
@Oldjohnchiar radeam cu i prietena cum KWI si-a dat demisia azi si a plecat, Presedinte de țara, si eu un biet manager intr-o corporatie am 3 luni pline preaviz in plm.
Mă pregătisem să descopăr urmarea cazării din Hotelul Groazei 🤓. Smile face-ul arată zâmbetul din mine, nu ce e în sufletul meu, și crede-mă ca îmi lipesc zilnic pe față zâmbetul ăsta ,chiar dacă uneori e greu. Oare chiar îmi e atât de greu sau poate doar am îmbătrânit și le văd pe toate așa, văruite cu puțin gri?
Haha, nu, aia vine sâmbătă, dincolo 😁
Legat de ultima ta întrebare… Nu știu. Poate e greu, poate doar percepem tot mai mult griul, poate… Naiba știe.
Capul sus, om trece noi și peste astea 💪
Bine ai revenit! Și nu e nicio rușine să recunoști că nu ți-e bine. Te îmbrățișez.
Și mie mi se tot repetă de câteva luni că va fi bine și eu nu văd cum. Dar când mai mulți îți spun că ești beat… încep să îi cred și să sper.
Să fim bine cu toții!
Nu știu, uneori poate chiar e nevoie să auzim din toate părțile “o să fie bine”, chiar și atunci când noi nu vedem nici o luminiță la capăt de tunel.
Alteori nu ajută la nimic, dar oamenii vor să îți spună ceva, acolo, să te încurajeze.
Așa că, da, hai să fim bine cu toții! 🤗
Eu nu mai amltă sursă de a vedea ce mai faci în afară de FB pe unde am mai văzut firfotenele, așa că mă bucur de cuvintele tale, choar haotice.
Eu tot pe pârtia de schi, numai că alt sezon. Zăpadă mai puțină cantitativ anul ăsta, dar bartiile de coborâre sunt perfecte, zăpada e ca untul pe pâine.
Pe cele de schi fond nu mă duc, ii las pe maniaci ăștia de norvegieni(ei așa își plimbă cățeii, se leagă în lesă și bagă fond).
Vremuri bune!
Brrrr, schiul fond e o sărăcie pe care n-o înțeleg neam 😂
În rest, invidiile mele pentru pârtii. Eu anul ăsta n-am apucat, dar poate poate…
Bine ai revenit, Iulia! Noi te-am așteptat cuminți 🙂
🤗🤗🤗
Bine te-ai intors… la tine pe blog! 🙂
Bine v-am regăsit! 🙂
Iulia, ne ești tare dragă și poți să te dai și cu curul de pământ, poți să te și văicărești aici, că viața asta nu e numai curcubeie și inorogi plutind pe norișori roz. Ne place să te citim, tu scrie orice. Rușine nu are de ce să-ți fie, ne faci o favoare dacă scrii, nu ai obligații față de noi. Noi așteptăm.
Dap, din păcate așa e, nu e numai cu vată de zahăr și îngerași pufoși 🤷♀️
Mulțumesc! 🤗
Bună, Iulia!
Te citesc cu plăcere și cu/ și fără văicăreli.
Mulțumesc! 🤗
Mă bucur să vă recitesc! Așa este, începutul ăsta de an a fost haotic total și parcă toate sunt cu curul în sus, vorba bunicii mele. Dar le vom așeza pe toate la locul lor, ăsta e tot farmecul.
Dadada, exact așa zicea și bunică-mea, toate-s cu curu-n sus! Așadar, tre să le punem la loc! 😁
Sănătate și zâmbete să ajungă la toată lumea!!! Asta foarte tare mi-a plăcut!
Bine am revenit la garsonieră!
Bun revenit, s-avem zâmbete! 🤗
Hai, baga văicăreli la greu, daca asta dorești, poate asa ne ridici si noua moralul, deși cupa cred ca o duc eu. Gândește-te, s-a supărat soacra pe mine, nu m-a mai sunat, n-a mai vorbit cu mine…si dupa doua luni i-a trecut. 😭
Bine ai re-re-re-revenit.😁
🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣 mno, asta da belea!
Suntem alături de tine în greaua încercare!
Deci acum te vaiti ca i-a trecut nu?!Nu vad motiv de tristete ca nu vorbea cu tine…sau ma rog mai şti 🤷♀️
Vaită-te, Iulia, că destul ne-am vaicarit si noi când deschideam blogul și vedeam nimic! Mă bucur mult ca ai revenit, sper să nu mai fugi.
Sper și eu să nu mai fug 🤞🤞🤞
Draga Iulia, fa ce te face fericita. Esti fericita sa scrii? – scrie. Nu esti, nu scrii in ziua aceea. Noi suntem aici si ne face placere sa te citim. Te imbratisez.
Mulțumesc mult! 🤗🤗🤗