IuliaAzi dimineață, foindu-mă eu de colo-colo prin casă, încercând să mai pun chestii la loc, să mai organizez una-alta după ce am scăpat de copil și bărbat, am ajuns și prin bucătărie și m-a bușit oleacă râsul.
Nu, nu pentru că bucătăria mea ar fi deosebit de amuzantă sau pentru că-mi zice frigiderul bancuri. Deși zic cinstit, aș aprecia așa ceva, să mă vadă frigiderul că-s ciufută într-o dimineață și să-mi zică 2-3 bancuri, să mă râd.
Dar divaghez. Motivul care m-a amuzat a fost un șurub. Dap, fix un șurub. Să vă dau un pic de context. De ceva vreme, nu mai fumăm țigări „normale” sau „fixe” cum le zice bărbatu-meu, ci ne cumpărăm tutun, foițe și filtre și ne rulăm singuri țigările. Și pentru că rulatul ăsta de țigări implică mai multe obiecte decât un simplu pachet de țigări gata făcute, dar și pentru că tutunul de rulat are un obicei destul de prost – recte se mai împrăștie și prin jurul pachetului, am înființat pe insula din bucătărie o tăviță.
Tăviță pe care ținem toate catrafusele necesare susținerii acestui viciu – pachetul de tutun, pachețelele cu foițe, cutia în care ținem filtrele, brichete, d-astea. E, pe lângă toate astea, pe tăvița aia mai tronează și un șurub. Fix ca nuca-n perete.
Ce m-a amuzat însă în dimineața asta a fost faptul că am realizat că șurubul ăla zace acolo de câteva săptămâni bune. Culmea e că nici măcar nu e vreun mister legat de apariția lui acolo. Știm exact ce e cu el – e un șurub de la plasa de insecte aferentă ușii de la terasă.
Ce nu știm însă e de unde mai exact de la plasa de insecte a căzut. L-a găsit Fritz pe jos într-o dimineață, s-a holbat la plasă și pe urmă l-a pus pe șurubul rătăcit pe insulă, cu gândul că va inspecta la un moment ulterior plasa cu mai multă atenție, că în primul moment nu și-a dat seama de unde a picat drăcia.
Evident, ca o femeie liberă și independentă ce mă aflu, am zis că lasă, mă ocup io, nu știi tu nimic, găsesc io gaura și pun șurubul la loc 💪
Însă se pare că șurubul ăsta cam vrea să-și bată joc de noi. Că n-am găsit neam gaura aferentă. Așa că am lăsat-o baltă, ete na, ce, asta e treabă de femeie? Ia să pună domnul soț mâna să facă!
Care domn soț a pus mâna, dar și ochiul. În repetate rânduri. Băi, vă jur, zici că s-a evaporat nefericirea aia de gaură. Ne-am holbat amândoi, atât împreună, cât și separat, de mai multe ori la afurisita aia de plasă și jur că nu lipsește nici un șurub din ea. Magie? Voodoo? Habar n-am. Cert e că șurubul ăla e în continuare acolo și probabil va mai sta o vreme acolo.
Din când în când, câte unul dintre noi se mai împiedică vizual de el (ca mine în dimineața asta), îl ia în mână și pleacă cu hotărâre spre plasă, nu găsește orificiul aferent, ridică din umeri a lehamite și pune șurubul la loc pe tăviță.
E, pornind însă de la acest șurub aflat în bucătărie, m-am apucat să fac un mic concurs cu mine însămi și să scanez prin casă după alte obiecte aleatorii aflate în locuri improbabile, în care practic n-au ce să caute, dar totuși au ajuns.
Și aici nu vorbesc, să zicem, de-o geacă uitată pe spătarul unui scaun. Ok, nici aia nu are ce să caute acolo, dar să zicem că aia intră la categoria „dezordine”. Eu am pornit în căutarea unor chestii absolut aleatorii, precum șurubul din bucătărie.
Și am decis că-mi acord și puncte bonus dacă-mi dau seama că habar nu am cum sau de ce a ajuns respectivul obiect în respectivul loc.
Am identificat rapid la mine pe birou, o cărticică cu activități de-a lu’ fi-miu. Mbun, să zicem că asta nu e chiar așa improbabilă, că biroul nostru e și camera unde are el jucăriile și unde se joacă predominant când noi lucrăm.
Apoi am mai descoperit așa: în dormitor, pe noptiera lui Fritz, o decorațiune de Paști destul de dubioasă, sub formă de ou, dar cu urechi și dinți de iepure. Acu, poate veți zice că na, abia ce a trecut Paștele… Da, dar nu. Că sus n-am pus nici un fel de decorațiuni de Paști. Și bonus, am realizat în timp ce mă învârteam pe acolo că oul ăla e de ceva vreme p-acolo, că mă întâlnesc cu el de fiecare dată când șterg praful.
Ce caută acolo și de ce nu mi-a dat niciodată prin cap să îl iau și să îl pun la locul lui, împreună cu restul decorațiunilor? N-am nici cea mai vagă idee.
Apoi, am mai găsit în sufragerie, pe o comodă, o decorațiune de la…țineți-vă bine… Crăciun! Respectiv o figurină sub formă de Moș Crăciun, oleacă defect, că am observat că-i lipsește un papuc. Unde naiba a fost Moșul ăla și ce caută acu, taman în luna mai, pe comoda din sufragerie? N-am nici cea mai vagă idee.
Și, finalmente, dovada supremă a faptului că suntem români: am descoperit sus, pe un raft cu cărți, frumos împăturită… o pungă. O sacoșă. O traistă. Cum vreți să-i spuneți. O pungă de plastic. Ce-o căuta punga aia acolo și, mai ales, de ce nu am observat-o până acum, nici măcar când am șters praful p-acolo? Nici cea mai vagă idee!
Acum vă provoc la concurs: dați o raită prin casă sau prin birou sau pe unde v-ați afla și spuneți-mi dacă găsiți măcar un singur obiect din ăsta absolut aleatoriu, aflat într-un loc în care n-are ce să caute sub nici o formă. Evident, primiți puncte bonus dacă sunteți cel puțin la fel de ututui ca mine și n-aveți nici un fel de idee de ce e obiectul ăla acolo, cine l-a pus și de când e acolo.
Sau numai eu sunt haosul în persoană?
PS: scurt update despre starea cățelului Otto: pare că merge înspre bine, operația se vindecă lent, dar se vindecă, iar în ultimele zile a început să pășească tot mai bine și pe piciorul operat. Așteptăm să se închidă de tot incizia, ca să mergem apoi cu el la Cluj și să vedem ce va zice medicul de acolo și ce e de făcut în continuare.
Sursa foto: freepik.com
Trusele de biți și șurubelnițe de sub chiuvetă și pachetele cu săpun lichid într-unul din dulapurile din bucătărie se pun?
Dacă nu, poate mă calific cu ruleta de pe suportul de discuri pentru xbox.
🤣🤣🤣 Merge, ești înscris în concurs!
Nu arunca șurubuuuul! Nici nu-l pune bine. Că apoi o să găsești găurica dar nu și șurubul.😁 Singurul loc unde sunt chestii puse aiurea, este camera mică pe care am transformat-o în birou. Acolo nu intru decât să dau cu aspiratorul. De obicei țin ușa închisă ca să nu mă apuce amețeala. În restul casei nu există vreun lucru pus într-un loc unde nu-și are rostul. Sorry me.😁
Evident că nu-l arunc, cum să fac așa ceva? 🤣
În rest, da, ești cam descalificată 😁
M-a întrebat nevastă-mea dacă mai am nevoie de șurubelnița aia portocalie. Hăă? Care șurubelniță? Aparent, am lăsat la ea pe noptieră o șurubelniță, dar io nu-mi aduc aminte ce dracu am putut să fac cu șurubelnița acolo? Și nici nu-mi aduc aminte să o fi dus eu acolo! Ea zice că-i de mult timp acolo, dar a tot uitat să mă-ntrebe!
Ahahahahaha, nu sunt singura, uraaaaa! 🤣
In vederea tuturor, avem în sufragerie o pereche de chiloți noi ai domnului soț, cumpărată, nu furată 😁. Dar are încă piuitoarea de la magazin că au uitat ăia să o scoată. Așa că stau la vedere poate ne prindem cum să desfacem drăcia fără să rupem materialul. Stă de vreo lună, așa, la vedere, în cele mai random locuri, poate poate ne mai uităm la ei să găsim soluția. Doar că uităm, de fapt.
Asta așa, la prima vedere, dar mai caut! 😅
🤣🤣🤣🤣 Ești în top până acu, dar îmi pare rău să te anunț, nu cred că o să puteți desface sărăcia. Și să nu care cumva să fie v-o din aia cu capsulă de vopsea, că strici chiloții omului înainte să apuce să-i poarte!
La noi toata casa e impanzia de lucruri aleatorii. La noi gasesti o lampa de la instalatia de brad pe semineu, intr-un suport de lumanari. Suruburi sau chestii din astea marunte cazute de pe la nu stiu ce jucarie, instalatie stau intr-o vaza pe dulap. Pe masa din veranda, intr-un platou ornamental, sta o furnica uriasa din metal (10 cm) care asteapta de vreo 2 ani un suport din ipsos. Altfel locul ei e afara langa celelalte furnici.
In bucatarie pe perete se afla un abtibild personalizat pe care juniorul l-a primit de sarbatoarea zaharului de la copiii musulmani de pe strada nostra. Tot pe masa bar de la bucatarie se afla cutia de cultivat cristale (primita de la mos Nicolae).
In baie lipit pe perete, langa oglinda, se afla un abtibild cu mos Cracun de cand fii-miu se afla la grupa mica (cred de vreo 7 ani).
In camera birou/ de muzica si ocazional folosita de oaspeti se afla paradisul obiectelor aleatorii. De exemplu un document care mai trebuie pastrat. Documente de care nu sunt sigura ca pot fi aruncate sau pastrate. Cadouri la vedere si ascunse pentru toate neamurile (de care am si uitat in unele cazuri ca le-am cumparat 🙄 – asta pentru ca le cumpar cu luni de zile inainte).
Pe pantofarul de la intrare se afla un dop de plastic pe care domnul sot a zis ca il duce maica-sii acum vreo saptamana (aduna capace pentru azilurile de caini in scop caritabil). Intre timp s-a dus de cel putin 5 ori la muma-sa, care sta pe aceeasi strada cu noi.
Lista poate continua🫣
🤣🤣🤣 Hai că m-ai amuzat copios! Aaa, și eu am pe pantofarul din hol o sacoșă cu niște caserole și nu mai știu ce alte chestii de dus la soacră-mea. Și soțul meu a mai fost pe la ea de nush câte ori până acu…
😂😂😂
Că memoria mea se duce naibii, e una, am început să mă obișnuiesc… Da’ ia d-aci: ieri puneam diverse la loc prin bucătărie și la un moment dat o văd pe fi-mea cu un tel în mână în condițiile în care eu eram între masă și dulapul unde se odihnește respectivul instrument. Întreb soțul: cum sărăcia a ajuns ăsta în mâna ei? I l-ai dat tuuuuu???? Plus o privire cum numai o soție de treabă știe arunca… La care goanga mea: Păi cum mami, nu mai știi că tu mi l-ai dat!!!! Jur pe roșu că nu îmi amintesc să mă fi apropiat de ea, darmite să îi și dau telul vieții…
Altfel, am decis că la noi sunt tot felul de portaluri, ce deschid câte universuri paralele vrem, că uneori punem la loc obiecte și le găsim peste ceva vreme în alte părți…
Dar Iulia, musai să îți mulțumesc! Mulțumesc! De când zisăi de regula aici cu atingerea unui obiect o singură dată, jur că au mai făcut implozie unele portaluri 😁
P.S. Mă bucur tare că musiu Ottolescu e mai bine! Sănătate multă și să se recupereze cât de repede!
Tanti Roza cu scleroza, my sister from another mother! 🤗🤗🤗
Te înțeleg perfect, și io fac chestii și habar nu am când, cum sau de ce le-am făcut 🤷♀️
Hai că dacă se aliniază planetele, săptămâna asta mai încercăm ceva să mai distrugem din portaluri 😁
Tanti Roza cu scleroza!!!!!!! Am râs cu lacrimi!!!!!!
Mânce-ne mamele noastre de surori adevărate!😂😂😂😂😂
Așa să se alinieze, numai să fie cald 😂😁
Pe agenda mea o cheamă Rozascleroza. Și noi uităm.
Cea mai tare fază cu obiecte rătăcite a fost acum 2 ani, de Crăciun. Soțul meu a pus sforile de la bradul artificial undeva. Le-am căutat peste tot. Nu-le am gasit!!! Anul următor de Crăciun le găsește într-un dulap. Unde ne tot uitasem. Cum de nu le-am găsit? mister.🤷♀️
Agenda? La singular? Pfff… Amatoare. Eu am vreo 3. Pe care, evident, uit pe rând unde le-am pus 🤣
Legat de găsit chestii în locuri unde le-ai mai căutat, cred că e cum zicea @Simona – sunt neshte portaluri, ceva!
In Franta, pe data de 6 ianuarie, se sarbatoresc Epiphaniile, echivalentul Bobotezei. Desertul traditional e galette des rois, o tarta din foetaj cu umplutura de migdale. In umplutura e ascunsa o mica figurina si cel care gaseste figurina respectiva e declarat rege de o zi si are dreptul sa poarte coroana de carton care vine la pachet cu tarta.
Anul acesta figurina s-a nimerit in bucata mea de tarta, am fost proclamat rege, m-am bucurat ca traim in vremurile moderne, ca pe timpul romanilor, de unde s-a mostenit sarbatoarea, regele era ales din randul sclavilor si dupa o zi de “domnie” i se lua gatul, am incercat sa reamintesc celor prezenti ca “regelui” i se indeplinesc toate dorintele in ziua respectiva, am fost ignorat cu desavarsire, in fine…
Ideea e ca figurina respectiva, un cocor (sau egreta?) de portelan a migrat cumva pe masuta de televizor, sa-i tina de urat unui Budha mic de granit. Budha zambea, cocorul (sau egreta) doar statea. Sincer, nici Budha nu stim foarte exact de unde provine si cand a aparut.
Cand stergeam praful, ma gandeam sa mut zburatoarea in camera fetei unde intr-una din cestile de pe biblioteca mai are ceva colegi din anii trecuti. Nu in ceasca metalica din Austria unde stau economiile ei, nici in cea in forma de pistol din Corsica in care sunt tichetele de reducere de la Mister Pizza, cred ca in ceasca in forma de bulldog din Anglia. Parca.
Dar tot uitam.
Iar acum nu mai are rost. 😭
In weekend am avut musafiri, o prietena care n-a venit singura ci cu mama din dotare si cu fetita din dotare. Care fetita are trei anisori si jumatate si trebuie sa exploreze si sa descopere si sa-mi bag picioarele in parentingul modern si educatia participativa ca eu n-am chef sa spun povesti la 11 noaptea si sa ma uit la desene animate cu “Old McDonald had a farm, iaa, iaa, ooo”, varianta in franceza.
Si fetita mi-a spus la un moment dat ca uite, s-a spart, eu i-am raspuns ca da, s-a spart si nu, nu e nevoie sa verificam daca si Budha se sparge sau nu daca dam cu el de pamant.
Astfel incat egreta (sau cocorul) sta in continuare in fata televizorului exemplificand la perfectie maxima cu unde ii stau picioarele, ii va sta si capul iar Budha e ascuns printre pernele canapelei, n-a aflat inca ca pericolul s-a indepartat.
Asa ca Iulia, ai grija de surubelul tau, nu se stie ce pericole il pasc.
Îmi pare rău pentru zburătoarea ta, dar… 🤣🤣🤣🤣🤣
Notat, am să stau cu ochii pe el, să nu pățească ceva.
Regula este: cauti un obiect. Nu il gasesti multa vreme. In sfarsit l-ai gadit si te gandesti sa il pui la locul lui. Problema este ca urmatoarea data cand cauti obiectul, nu iti aduci aminte decat ultimul loc unde a fost depozitat, nu si locul lui unde e depozitat de fel 😂😂😂
Amin! 🤣🤣🤣
Genial! Și perfect adevărat!
😂😂😂
Fetelor(și Vic!), mi-ați luat o piatră de pe suflet, mulțumesc! Credeam că de la vârstă uit că am făcut ceva și când anume, sau că am mai povestit aceeași întâmplare, aceleași persoane.
Nope, stai liniștită, aparent avem acilea o comunitate întreagă de senili timpurii 🤣
Bine ai venit printre noi! 🤗
Senili timpurii😁😂😁😂😁😂😁😂😁😂
Notat expresia. Mă încadrez cu brio!
mă rog, nu e lucru, da’ tot mă împiedic de ea, uneori; de soacră-mea zic…
altfel, primul sertar din living este plin (și cu) niște scule de primă necesitate: ciocan, patent, mocs, o cheie de 13 (reminiscență de la tata), o țigănească de 10 (absolut necesară la desfăcut bateria de chiuvetă, vreo 4 oobertainere noi (apă dură, calcaroasă), o olandeză mică (tot cheie, nu persoană!), una mare, șurubelnițe (cruce/dreaptă/trusă de mecanică fină), ruletă și șubler!!! ah, și după perete, în bucătărie, lipită de frigider și între picioarele unui scăunel de ikea, dintr-alea cu 2 trepte intermediare, stă cutia cu mașina de înfiletat pe baterii…
Eu am patru puieti de stejar, într-o cutie de înghețată de
1 kg, care nu au ce cauta pe masuta de cafea. Ei așteaptă ma cuiva care sa ii transplanteze jn ghivece individuale. De dinainte de moș gerilă
O cutie cu filtre de cafea in bibliotecă, raftul cu Asimov. Ruleta in dulăpiorul din baie între șampon și crema hidratantă. O daltă în bucătărie , nu știu a cui ne știu de când și un mouse wireless nou in sertarul cu meds.