…v-aș amaneta pe toți și nu m-ați prinde, cum ziceau niște clasici în viață cândva 😁
Nu mă întrebați de unde mi-a răsărit în tărtăcuță prostia asta de melodie zilele trecute, dar cert e că mi-a răsărit și, pornind de la ea, mi-a venit o idee.
…v-aș amaneta pe toți și nu m-ați prinde, cum ziceau niște clasici în viață cândva 😁
Nu mă întrebați de unde mi-a răsărit în tărtăcuță prostia asta de melodie zilele trecute, dar cert e că mi-a răsărit și, pornind de la ea, mi-a venit o idee.
De fiecare dată când cineva îndrăznește să exprime o opinie, hai să zicem, mai categorică pe un subiect – fie el efectul razelor de lună asupra galoșilor de gumă, fie comportamentul oamenilor prin aeroporturi ori discursul unei fete de liceu, invariabil trebuie să apară ăia care n-au nici un alt contraargument la opinia exprimată în afară de „Bueeeeei, nu e ok să generalizăm!!!”
Par egzamplu: vin eu și spun că razele de lună decolorează galoșii. Că eu am pățit-o, mi s-a stricat bunătate de pereche de galoși, așa că eu altă dată nu mai comit fatala eroare de a-mi lăsa galoșii în lumina lunii.
Inițial, articolul ăsta i-l trimisesem lui Mihai pentru sâmbătă. Dar între timp mi-am mai făcut un pic de ordine în gânduri, am mai dat un mop, am mai șters un praf și s-a mai făcut oleacă de lumină.
Așa că am scris alt text pentru Mihai, dar am zis că dacă tot mi-am stors neuronii să-l produc pe ăsta, să îl las aici. Dacă pentru nimic altceva, măcar ca să îmi aduc aminte peste o lună, două, un an, despre zilele astea.