Mi-am dat seama că nu v-am mai relatat de ceva vreme discuțiile savante dintre mine și domnul cu care împart locuința și plata taxelor.
Să vă zic una de azi, așadar.
O duminică dimineață liniștită în casa Crăciun. Liniștită în sensul de silențioasă, că copilul e la bunici.
Mă uit cu tristețe la cana de cafea aproape goală din fața mea, oftez sfâșietor și anunț:
Eu (E): Îh, tre să mă urnesc, să mă apuc de treabă, că proiectul ăla nu se traduce singur.
Soțul (S): Pff, dacă tot te apuci, nu îmi faci și mie proiectul ălălalt?
E: Hahaha. Nu!
S: Păi normal că nu. Că ești rea și haină!
E: Femeie, deh, ce te așteptai? 🤣
S: Păi da! Nu te pune oleacă pe gânduri faptul că cuvântul “mașteră” n-are formă masculină? Sau dacă o avea, n-o știe și n-o folosește nici dracu? Hmm?
.
.
.
.
.
PS: pentru cei interesați, “mașteră” are și formă masculină, “mașter” (logic, nu?), da’ tre să recunosc sincer că nici eu n-am auzit/văzut/citit vreodată pe undeva 🤷♀️

Eu n-am văzut pe nicăieri masculinul lui zgripțuroaică.
Doar zic. 🤭
Ai, măi Luci, de la tine chiar nu mă așteptam la una ca asta!
Zgripțuroaica e femela zgripțorului (acvilă) 😁
Sincer, asta m-a luat prin surprindere și pe mine.
Iz it uat it iz. 🤷🏼♂️
Totodată, nici zână sau icoană nu au masculin. 🤪
Vezi, omul cât trăiește, învață 😁
scorpie? cu plăcere!
Auz, tu n-ai cumva vreo treabă și te rețin? 😒
Auzi la el mașterul🙄. Si daca ii faceai proiectul, tot mașteră erai?
Atunci eram pâinica lu’ Mniezo cu unt și cu miere 🤭
Eu am aflat cu o ocazie asemănătoare (musiu mergea la o sesiune de comunicări, îi trebuia o prezentare powerpoint și-i era lene) că sunt măgărița. Dar ca acest cuvânt nu este o insultă ci un diminutiv, un alint, cum ar fi fetiță, rochiță, mutriță.
🤣🤣🤣🤣🤣 am râs cu sunet 😂
Eu am intrat doar să mă laud și să mulțumesc. Că uite, l-am pomenit pe tatăl tău. Al meu soț a făcut acele ouă umplute. Pentru că îi era poftă și pentru că îi trimisesem la un moment dat articolul tău și pentru că a tot așteptat să mă apuc eu să le fac pentru că îi era lui poftică. Presupun că tot mașteră sunt și eu, dar măcar i-am făcut rost de “acea” rețetă, adică de la tine. Și au ieșit excelente, așa că, foarte mulțumim! 🤗
*erata
*bunicul tău, adică, am vrut a zice
Yay, ce mă bucur că v-au plăcut!
Mulțumesc mult că ai revenit să îmi spui! 🤗🤗🤗❤️
….mă întreb cum o fi la unguri, că limba lor ne având genuri nu discriminează?🤔😀
🤣🤣🤣 n-aș ști să-ți spun, da’ pot să întreb 🤣
Și eu sunt rea că nu am vrut să aduc lemne în casă. Io, care va să zică am 2 picioare de-alea stângi și era posibil să fac și eu niște lucruri cu ele pentru care nu sunt proiectate 🤭🤭🤭🤭🤭(că am mai povestit aventura cu împiedicat bolovan pe treapta scării și plonjat de pe terasă, adică am sărit-o la propriu și am ajuns în curte). Dar mnoo sunt zgripturoaica.🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Dada, noi suntem alea relelele 🤣
Io am râs de pățania ta dar în inima mi-e teribil de frică de de-astea , copilăria mi-a fost un lung șir de entorse.
Și mai cred că domnului soț nu-i e frică încă de preșul de la ușa de afară.
Nu-i e frică de preș din două motive: unu, că nu mai avem preș, l-a furat cățeaua Chillică și s-a jucat cu el prin curte până l-a făcut praf și doi, avem dubă cu încălzire în staționare, deci are unde dormi în caz de panică 🤭
N-as putea sa zic nimic rau de “al meu” pentru ca 25 de ani am avut masina de spalat vase, de 2 ani nu mai am, el face pe masina aia si compenseaza toate cele rele pentru ca urasc sa spal vase! 😉
Hai, no, că nici eu nu zic de rău, mai ales că el strânge producțiile 💩 câinilor din curte, ceea ce mie nu pot să zic că îmi face cea mai mare plăcere din lume 😁