Hai că dacă tot e luni, să n-o luăm direct cu chestii grele și gânduri nasoale, ci un joculeț vesel să jucăm.
Intro sau paranteză sau explicație, cum vreți voi: ideea nu-mi aparține, am preluat-o, dar mi s-a părut că ar avea potențial.
Tag: dialoguri
Iulia
Soțul dixit
Mi-am dat seama că nu v-am mai relatat de ceva vreme discuțiile savante dintre mine și domnul cu care împart locuința și plata taxelor.
Să vă zic una de azi, așadar.
Dialoguri cu mama
Introducere: cred că am mai zis, dar mai zic o dată, că nu e ca și cum ar fi musai să țineți voi minte toate tâmpeniile pe care le debitez eu: fi-miu are la el în cameră o cameră video de-aia de monitorizare bebeluși.
O are, evident, de când era bebeluș. Acu nu mai e, dar camera e în continuare la locul ei și va mai rămâne încă mult timp acolo, pentru că ne furnizează o inepuizabila sursă de amuzament.
Dialoguri cotidiene 15
Pornind de la ambalaje, comentariile la textul anterior au atins și spinoasa problemă a ambalajelor de acadele.
Ocazie cu care mi-am amintit de o fază cu fi-miu și o acadea pe care am zis că tre’ să v-o zic 😁
Soțul dixit #2
Mi-am dat seama că nu m-am ținut de cuvânt și nu v-am mai delectat de multă vreme cu nemuritoarele vorbe de înțelepciune ale soțului meu, deși ele au existat, să nu credeți că i-a trecut.
Dar, așa cum se întâmplă de obicei, dacă nu notez pe loc, sănătate și-un praz verde, că în cinci minute am și uitat.
Dialoguri cotidiene #13 & 14
Cățeaua Hanna zace cuminte pe terasă, la umbră.
Copchilul iese vijelios din casă și se năpustește direct asupra ei.
Dialoguri cotidiene 12 & 13
O zi ca oricare alta. Eram în baie, îmi aplicam tencuiala aia care mă face uneori să arăt și eu ca un fel de om, așa.
Apare fiul nostru, copilul. Studiază inițial fără vreun cuvânt ce fac.
