Inițial scrisesem ditamai introducerea la textul ăsta, dar apoi am șters-o și am decis să mă rezum la a relata faptele (așa cum le-am văzut și le-am perceput eu). Și la a-mi pune întrebări legate de ceea ce am văzut.
Category: Copii
Iulia
Dialoguri la ceas de seară #7
Aseară, ora cinei. Participanți: fiul din dotare și subsemnata. Pun farfuriile pe masă, mâncarea în […]
Copilul, oaia și Donald Rățoiul
Copilul din dotare este în vilegiatură la bunici. După cum am mai povestit pe aici, cred, copilul deține un animal de pluș sub formă de oaie.
Bine, el deține de fapt vreo 6.847 de animale de pluș, însă Oaia este esențială pentru dormit, deoarece furnizează, citez, „năniță de la codiță”. Adică trebuie musai să tragă Oaia de coadă când se pune la somn.
Unica problemă cu această jivină (Oaia, nu copilul) este că plodul refuză cu obstinație să mă lase să o spăl. Chestiune de altfel imperios necesară în mod periodic, pentru că mna, se mai umple de bale, miros de pârțuri, urme de mâncare (pentru că da, o mai cară după el și prin casă, la masă, la plimbări…).
Azi, profitând de faptul că părea ocupat cu alte chestiuni mai importante, mama mea, bunica numitului copil, a decis să riște și să bage Oaia la spălat. Ceea ce a și executat.
Dialoguri cotidiene 3 & 4
Urc într-o zi copilul în mașină în scopul de a-l preda la bunici pentru ziua respectivă.
Pe drum, la vreun kilometru, așa, de casă, undeva pe dreapta, au apărut niște terenuri de vânzare. Evident, semnalizate cu un panou corespunzător.
– Mamiiii, ce scrie pe afișul ăla?
– Scrie că aici sunt terenuri de vânzare.
Dialoguri cotidiene #2
După amiaza, undeva în jur de ora 15.
– Maaaaaamiiiiiiiiiiii!
– Mmmm?
Confesiunile unei mame denaturate
Gândiți-vă foarte bine înainte de a citi restul acestui text, pentru că s-ar putea să vă dezvăluie lucruri care e posibil să vă șocheze și să vă schimbe complet părerea nemaipomenită pe care v-ați făcut-o până acum despre mine (îhî, mi-au cam murit lăudătorii, și cum e așa odios de frig și urât afară, am simțit așa, o nevoie bruscă, de a mă bate singură pe umăr).
Dialoguri cotidiene
Ca orice viitor bărbat în devenire care se respectă, fiul nostru, copilul, a descoperit că, în timp ce șade maiestuos pe tron, mai poate face și alte activități decât doar să stea, pur și simplu.
Așa se face că, acum vreo două zile, în timp ce executa această activitate deosebit de importantă, a decis că ar putea să coloreze un pic.
Și cum ședea el așa și colora, la un moment dat aud:
– Ău! M-am pictat un pic cu galben pe picior!
Dialoguri matinale #6
Sau despre cum se poate transforma un copilaș blonduț și adorabil dintr-un îngeraș care cântă voios într-un drac țâfnos în mai puțin de 30 de secunde.
Sau despre cum a trolat fi-miu mărțișorul.
Dialoguri la grădiniță
Mergem să preluăm moștenitorul familiei de la grădiniță. Evident, după ce dimineață a parlamentat juma de ceas despre cum nu vrea la grădiniță, ba că e obosit, ba că n-are chef, ba că hâr, ba că mâr, la ora prânzului nu se mai dă plecat de acolo.
Mai stăm așadar un pic, alăturându-ne cetei celorlalți părinți ale căror odrasle, de asemenea, nu se dau duse din curtea grădiniței. Bate un vânt de te mută din loc, dar pe plozi nu pare să-i deranjeze. În timpul ăsta noi, părinții, stăm zgribuliți laolaltă și mai-mai că ne-ai vedea începând să ne înghesuim unii în alții ca oile, ca să ne mai încălzim.
Dialoguri la ceas de seară #6
O seară obișnuită în familia Crăciun. Începutul procedurilor de nanificare.
Copilul se află în etapa 4/5248 de dezbrăcatului de haine, proces care, după cum se știe, poate avea o durată nedeterminată. În cazul de față, a reușit să-și dea până acum jos bluza și o șosetă.
Brusc, îl apucă setea.
Copiii și dilatarea timpului
Cred că oricine are sau a avut copii mici – și vorbesc aici despre cei […]
Dialoguri la ceas de seară #5
Scurt preambul explicativ: fiul nostru, copilul, mai are la această venerabilă vârstă… “accidente”. Sau, pe românește, se cacă pe dânsul.
Acum ceva vreme a solicitat să primească o mașinuță specială pentru baie. Întrucât am decis că are oricum mult prea multe jucării, i-am explicat că momentan nu va primi, dar că taică-său și cu mine ne vom gândi la o variantă în care ar putea primi totuși respectiva mașinuță.
4 ani și jumătate
În poza care ilustrează articolul de față, câinele din imagine, Fred pe numele lui, avea în jur de 8 luni. Iar burta mea avea 8 luni jumate. Poza e făcută la Alba Iulia, în 29 iulie 2018. Fix două săptămâni mai târziu îl evacuam pe fi-miu din garsoniera lui confortabilă. Dar în ziua aia eram la expoziție cu câinii și-mi alergam burta prin ring de-mi sfârâiau călcâiele. Asta așa, în caz că mă mai întreb vreodată de ce-i așa zbuciumat copilul ăsta.
Dialoguri la ceas de seară #4
Duminică seara, ora de culcare.
– Maaaamiiii (în timp ce își șterge temeinic mucii proaspăt dobândiți de la grădi cu mâneca de la pjiama)!
– Mmm?
– Oare crezi că am răcit?
Dialoguri la ceas de seară
Copilul: – Mami, mi-e sete! Eu: – Adu sticluța, să îți pun niște apă. El: […]
Ce vrei să mănânci? Despre alegeri și decizii
Concret – ce fac eu azi? Decid că nu știe ce vrea să mănânce și îl las în boii lui până îi va veni vreo idee de hrană pe care ar dori să o îndoape? Păi nu e bine, că e posibil să rămână nemâncat, deci stricăm copilul.
Și apoi, dacă îi vine vreo idee, ce fac? Mă execut bătând din călcâie întru mulțumirea micului dictator? Nu e bine, că se învață că mă-sa n-are altă treabă decât să îi stea la dispoziție oricând și oricum. Stricăm copilul și imaginea lui despre lume și rolul femeilor în societate.
Îi fac de mâncare ce-mi trece mie prin tărtăcuță? Iar nu-i bine, că-i răpesc independența. Deci stricăm copilul.
Dialoguri matinale #3 care au avut loc la ceas de seară…
Le deschid punga cu pufuleți (că eu eram între ei în mașină), se înfig amândoi cu ghearele în ea de ziceai că-i ultima masă de care o să aibă parte. Plecăm spre Brașov. În mașină cântă muzica, e cald și bine, plozii mari se îndoapă cu pufuleți, plodul mic (frățiorul Emmei) doarme cu clăbuci, adulții stau de vorbă, all’s well in the world.
Dialoguri matinale #2
Sâmbătă dimineața, ora 7:00. Din camera alăturată dormitorului se aude: – Maaaamiiii! Vinooooo! Vin, că […]
Dialoguri matinale #1
Miercuri dimineața. Din camera învecinată se aude brusc: –Maaaaaaaaaaaaamiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii! Maaaaaaaaaaaaaaamiiiiiiiiiii, trezește-măăă! Mă uit la ceas […]
