Nu știu cum a fost la voi în copilărie, dar la mine bunică-mea a umblat în toată copilăria mea, până spre adolescență, dacă-mi aduc bine aminte, în capot.

Sigur trebuie să știți despre ce vorbesc – era genul ăla de articol de îmbrăcăminte oarecum similar unui halat, fără mâneci sau maxim cu mâneci scurte, încheiat cu nasturi în față.

LE: după ce am terminat de scris, am dat o căutare pe net, de curiozitate. Se pare că ar mai exista numitul obiect vestimentar. Ete, cam despre așa ceva vorbesc:

Sursa foto.

Vara, când era cald, bunică-mea îl purta așa, lejereanu, numa peste lenjeria de corp, iar când dădea frigul, punea pe dedesubt niscai nădragi și una sau două bluze mai groase.

Și bunică-mea nu era singura care purta așa ceva. Țin minte că era cumva uniforma gospodinelor capotul ăsta. Și, dacă nu mă înșel, cam a gospodinelor pensionare. Că pe mama sau pe alte mame ale prietenilor nu prea îmi amintesc să le fi văzut defilând cu așa ceva.

Și cu toate că reprezenta uniforma aproape clasică, aș zice, a unei întregi categorii de doamne, de la un moment dat, capotul a dispărut. Inclusiv din garderoba bunică-mii.

Nu îmi mai aduc aminte neam care a fost momentul, pur și simplu parcă azi avea capot, mâine nu mai avea. Și nu-mi dau seama exact nici care o fi fost motivul dispariției acestei piese vestimentare.

Să fi fost apariția și popularizarea treningurilor și a altor obiecte de îmbrăcăminte similare? Sau pur și simplu de la un moment dat nu s-au mai făcut capoate?

Și zic că au dispărut pentru că nu numai că n-am mai văzut la noi în casă așa ceva, dar n-am mai văzut nici prin alte case.

Acu, nu mă înțelegeți greșit, nu era vreun obiect vestimentar care să mi se pară deosebit de atrăgător, că nu era. Dimpotrivă, mi s-au părut întotdeauna hidoase cu spume. Poate și din cauza materialelor oribile din care erau făcute. Sau poate pur și simplu pentru că arătau ca niște saci cu nasturi.

Dar asta tot nu mă ajută să înțeleg unde s-au dus capoatele când s-au dus. Și mai ales, de ce?

Și dacă tot vorbim de articole „de gospodină”, ia ziceți, voi folosiți șorțuri de bucătărie?

Eu vă mărturisesc, îmi plac la nebunie, mai ales că acum se găsesc sute și mii de modele, care mai de care mai drăgălașe și mai simpatice.

O perioadă chiar am încercat să folosesc, primisem de la mama unul roșu cu buline și danteluță la pieptar, de mă simțeam precum Scufița Roșie când îl puneam pe mine. Dar nu știu exact din ce motiv, nu m-a ținut prea mult.

Cred că zace și acum prin vreun sertar cu șervete de bucătărie și fețe de masă „d-alea dă bune, pentru când vin musafirii”.

Tehnic vorbind, e un obiect foarte util – nu există risc așa mare să te murdărești pe haine cu stropi de mâncare, ai și pe ce să te ștergi rapid pe mâini dacă tocmai îți sună telefonul în timp ce îi faci harakiri unei cepe… Și cu toate astea, pe mine cumva nu m-a „prins”.

Dar dacă tot mi-am adus aminte azi de el, ia să-l caut io, poate îi mai dau o șansă și apoi o să ajung să mă întreb cum am supraviețuit atâția ani în bucătărie fără el. Mai știi? 🤔

Sursa foto titlu: Image by wayhomestudio on Freepik

24 thoughts on “Unde au dispărut capoatele?

  1. Nu au dispărut…. sunt în fundul lăzii pentru când revine moda 😉
    Șorțuri am o duzină…. nu s-au legat de mine😁
    Trăiască pantalonii și bluzele de trening! Și detergenții care scot aproape orice pată!

    1. Ahahahahaha, ai dreptate cu revenirea modei, nu m-am gândit la asta, dar pare foarte plauzibil! 😁

      Și dap, trăiască trelingul! 💪

  2. Ete vezi daca stai la oras, la țară inca este piesa de rezistenta a vecinelor mamei mele, mai mult peste capot au si un sorț din ala fara pieptar doar partea de jos a șorțului. De mine nu s-a prins niciunul insa iarna imi place sa stau in halatul meu de baie pufos si cu gluga, luat evident peste hainele de casa ( leggins si tricou de obicei).

    1. Soro, io fix la țară stau și jur că n-am văzut nici una dintre vecine în capot 🤷‍♀️ tocmai d-aia și mirarea mea.

    2. Soro suburbia Brasovului nu e țară, mergi in sud, in Moldova la glod di le vezi peste tot 😂😂😂

  3. S-au transformat in halate de baie pufoase și șlapi blănoși cu care ies unele pe-afară la cumpărături (și unii..). Dar nu sunt doar gospodine, e un trend neclar, dar… disturbing. Și ies așa în orice anotimp.

    1. Aidecapumeu, da, am uitat de șlapii pufoși! La mine în zonă par uniformă de mers la Mega 😂

      Cu variațiunea șlapi cu puf/pene/ce alt soi de drac bălțat or mai fi săraciile alea!

  4. Avea bunica un capot mai de vară cu un fel de petale sau așa ceva portocalii. Dezbatere intensă cu sora și cumnata: se face sa poarte ceva atât de frivol?
    Îmi aminteam de existența șorțului de bucătărie exact după ce turnam sos peste hainele de casă ( pantaloni de pânză și tricouri largi. Zic ” data viitoare pun șorțul. Again and again and again..

    1. #metoo 😂 legat de șorț.

      Între timp am scăpat și de “stresul” ăsta, că am în permanență bale de la catza pe mine, așa că nu mai contează 😂

  5. Hai ca dupa ce m-am chinuit juma de ora sa intru pe site-ul tau, in sfarsit am reusit.
    Pe vremuri si mama avea un capot dun asta, dar il purta doar ocazional. Acum a trecut la pantaloni si tricouri.
    Şorțuri port des, sigur cand gatesc, ba chiar il mai tin pana termin si de mancat 😆. Mai bine şorțul murdar decat restul hainelor.
    Port si sosete din alea bengoase de iarna sau cu alte modele. Sunt mare fan.

    1. Mda, aparent a fost picat, nu știu de ce ☹️
      Hai că văd că multă lume e fanul la șorțuri, deci musai să-i mai dau o șansă și eu!

  6. Chiar… Și mama avea capoatele de casă și alea bune de mers la spital. Nu am mai văzut de mult nici eu, vecinele mele de la bloc s-au modernizat și ele, au trelinguri 😁

  7. Articolul tau ma face sa imi fie dor de bunica mea. Ea purta asa ceva mereu cand facea treaba in curte/casa, erau comode si subtiri, de vara. Avantajul major cred ca era se uscau si foarte repede, se puteau spala frecvent. Dupa ce s-a dus bunica, nu a mai purtat nimeni capot..
    Sa stii ca se mai vand aceste obiecte vestimentare la piata (in Bucuresti cel putin), deci trebuie sa mai existe cerere.

    1. Da, așa se pare, dacă există chiar și pe net 😁
      Pe site-uri mai mult sau mai puțin dubioase, dar există, deci clar se mai poartă, aparent doar n-am mai văzut eu.

  8. eu sunt mare, mare fan șorț la bucătărie! și mâneci suflecate până la coate! (hihihi, mare gospodină!) serios acum, am un talent aparte să mă stropesc cu diverse, să-mi ud mânecile (chiar spălând doar un măr) așa că, șorțul e un obiect vestimentar cu care debutează orice incursiune a mea în minunata lume a bucătăriei! bine, minunată e pretențios spus, că mie nu mi se pare deloc minunată, dar, na, trebă mereu și continuu potol, că încă nu s-a inventat viața fără măncare, că dacă se inventa era frumos, zic eu, dar nu, nu încă. capot?! da,pentru bunicile mele (fie iertate) era uniforma de casă, pentru mama a fost uniformă doar in anii copilăriei mele (prin cretecicul târziu). tinuta mea de casă e compusă din pantaloni (de tot felul, de la colanți la treling) cu tricouri mai lunguțe sau pulovere în funcție de sezon. dar da, în zona mea (Moldova) femeile mai în vârstă încă sunt echipate cu capoate. ah, uitam! mătușă-mea are chiar un capot ”de bun”, pe care-l ia când are de mers până-n sat, la magazin! că doar n-o să iasă-n uliță cu capotul ”cela mozolit”! doh!

    1. Mânecile mi le suflec și eu mereu. De udat nu mai zic… Sunt udă pe bluza de casă 90% din timp. Vorba ta, parcă mă ud și dacă spăl un măr 😂

      Și daaa, și bunica mea avea capotul “ăl bun”, să nu iasă în stradă cu “ăla zângălit” 😁

  9. io am intrat să vă spun 2 lucruri:
    – capoatele îs toate la locul lor, în satele Moldovei
    – nu folosiți corespunzător șorțul de bucătărie!

  10. Asta intra la categoria capot?

    https://www.rougegorge.com/fr-fr/p-43194800.html

    Daca da, eu ma declar fan capoate?…capoturi? 😁😁

    Si mai tin minte o secvența interesanta din filmul “Marriage and other four letter words” care implica un capot. Bine, in rol secundar. Absolut secundar. 😂

    PS. Iulia, culca copilul înainte de a cauta secvența cu pricina. 🤣

  11. Eu am crescut cu capoate. Mama mea avea unele de vara si unele de toamna-iarna. Recent si-a cumparat unul, model mai din zilele noastre. Par comode vara, cine stie, poate revine moda. Pe bunici mi le amintesc doar cu sortu din brau, pus peste multe randuri de haine.

  12. Capoatele au plecat dincolo de curcubeu, in raiul hainelor hidoase. Bine că au dispărut, erau oribile. Acolo zburda împreună cu combinezoanele, chiloții cu mânecuță și alte articole urate. Noul capot este treningul pufos, pătat cu cafea pentru că așa se bea, in pat, cu ceașca pe piept.🙈🫢

  13. Alo, fetili, dar capotul din diftină, puțin mai gros, cu mâneci lungi, unde e? Am și eu o vârstă venerabilă, dar nu știu dacă chiar așa se chema materialul sau era regionalism.

  14. N-am avut niciodata capot si nici mama, dar matusile, bunica au avut cacalau.

    Nu am si nici nu-mi place sortul decat daca se aplica peste moa desnuda. Altfel, nu vad sensul.

    Insa ma intreb ce s-a-ntamplat cu furoul si jupa 🙂

    1. Daaaa, uite de jupă și furou am uitat complet! Chiar așa, ce s-o fi întâmplat cu ele? 🤔

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *