Copilul din dotare este în vilegiatură la bunici. După cum am mai povestit pe aici, cred, copilul deține un animal de pluș sub formă de oaie.
Bine, el deține de fapt vreo 6.847 de animale de pluș, însă Oaia este esențială pentru dormit, deoarece furnizează, citez, „năniță de la codiță”. Adică trebuie musai să tragă Oaia de coadă când se pune la somn.
Unica problemă cu această jivină (Oaia, nu copilul) este că plodul refuză cu obstinație să mă lase să o spăl. Chestiune de altfel imperios necesară în mod periodic, pentru că mna, se mai umple de bale, miros de pârțuri, urme de mâncare (pentru că da, o mai cară după el și prin casă, la masă, la plimbări…).
Azi, profitând de faptul că părea ocupat cu alte chestiuni mai importante, mama mea, bunica numitului copil, a decis să riște și să bage Oaia la spălat. Ceea ce a și executat.
Numai că, spre ghinionul ei, moștenitorul a sesizat această mârșăvie săvârșită împotriva sa și a Oii, motiv pentru care a început să se jelească și să bombăne. Iar când maică-mea i-a explicat că na, aia e, Oaia chiar trebuia spălată, fiul a decretat: „Mi-ai rănit sentimentele!”
***********************************************************************
Același fiu, aceeași zi. Fiul, nemulțumit de faptul că a primit interdicție de a se uita la desene astăzi, pentru că m-a supărat de dimineață.
Maică-mea îi spune că aia e, așa a decis mami, nu încălcăm regula. Fiul parează cu următorul argument: „Mami asta se supără prea repede pe mine. Și se înfurie, și când se înfurie zici că e Donald Rățoiul!”
Acestea fiind zise, vă urez o sămbătă plăcută în continuare, mă duc să măcăn la pereți. Semnat: Donald.
PS: ortografiez cu intenție Oaia cu O mare deoarece acesta este numele ei. Oaia. Să n-avem vorbe.
Sursa foto.
Faza cu sentimentele rănite e tare!!!
Știu de celebra Oaie. De rățoi nu știam că locuiește la Brașov. 😁
Și se mai înfurie și des.😅
Aparent 🦆 = 🙋♀️ mandea 🤣
🤣🤣🤣🤣 Stim cu totii ca Ratoiul are temperament😆.
Si fii-miu il are si acum pe Mickey pe care il freca atunci cand era mic la eticheta de la coada. Si de bagat la spalat ce mai negociam cu el pentru jumatatea aia de ora🫣
Imi amintesc o data trebuia sa plecam in vizita pe undeva si i-a cazut Mickey fix in olita cu pipi. El nu si nu ca il vrea pe Mickey cu el. L-am bagat sub un jet de apa calda si l-am sters cat am putut de bine si apoi am obtinut promisiunea dependentului ca atunci cand ne intoarcem sa il bag la spalat 😀
Ahahahahaha, deci nu e al meu defect 🤣
M-am amuzat copios.😆
Mi-am amintit de al meu copil, care face 40 în curând, ce tragedie era când îi mutam vreun soldățel sau mașinuță din ordinea/ dezordinea numai de el știută. Iar replicile pe care cei mici le dau, ne lasă uneori cu gura căscată. Îmi place puștiul tău.
Aoleu, da, și asta e o problemă – mutatul chestiilor din haosul care, aparent, în capul lui, are o logică 🤷♀️
:))))))) bravo, Donald! Nu ai mai scris tu p-acilea și pe aiurea că Oaia e de neatins??? Păi ce facem aicișa? Ne batem joc de principii? Bine ți-a zis copilul! 😁
Da, o sălbatică sunt! 😂
Deși Stefan a împlinit mai acu o săptămână 14 ani, 1,75m și 80kg, Goofy are locul lui in ecobomia spațiului de dormit. A trecut totuși la alt nivel: acolo unde l-ar putea uita irecuperabil nu îl ia după el, dar dacă prin absurd mergem in România (detestă enorm mersul in România nu din cauza patriei cat din lipsa prietenilor, intrebarilor idioate și îndemnurilor”spune și tu ceva pe norvegiană”) sau in Tenerife etc atynci il așează cu grijă in poseta lui de poștaș.
Te țin la curent cam la ce vârstă vei scăpa nde Oaia😘
16 ani, 1,90 și 85 kg, ursulețul “Binamin” e încă prezent. E cel primit de la unchiul lui când el avea doar câteva luni. E Binamin pentru că nu putea să-i spună Beniamin, când a început să vorbească. Deci, Iulia, mai ai de așteptat.
Ok, dar cu spălatul nu mai r o problema😜
Fiică-mea are 14 ani și are de când era bebelușă (pe lângă cele, câte ziceai? vreo 6.847 de animale de pluș), o broască țestoasă Oachi, pe care o cărăm după noi la bunici, în concedii etc. Vorba lui OldJohn, te ținem la curent cu vârsta la care scăpați de Oaie!😀