Intenționasem să scriu cu totul altceva astăzi, mai ales că e luni și mă gândeam să nu începem săptămâna așa, cu d-astea grele…
Dar am citit în dimineața asta două chestii care m-au pus pe gânduri. Și nu neapărat niște gânduri prea vesele.
Category: Gânduri
Iulia
Bârfă sau discuție?
Am vrut să scriu textul ăsta ieri, când m-am enervat inițial. După care am zis să stau totuși un pic, să mai ruminez oleacă situația, că poate totuși lucrurile nu stau chiar așa.
Ei bine, am stat, dar părerea tot nu mi-am schimbat-o. Așa că m-am gândit să scriu. Poate așa mi se limpezesc gândurile și aflu și părerea voastră, să îmi spuneți dacă sunt eu tâmpită au ba.
O să ne înlocuiască roboții! Sau?
S-a făcut suficient de multă vâlvă online și offline zilele astea pe tema caselor self-service de la Auchan și a faptului că au dispărut casierii în carne și oase, așa că nu mai reiau și eu subiectul, că nu văd sensul.
Însă toată agitația asta mi-a adus aminte că am citit acum câteva zile (săptămâni? verific imediat – 15 februarie) un guest post la Vali. În care erau prezentate niște date statistice despre evoluția automatizărilor și niște predicții despre cum tot mai multe locuri de muncă ocupate de oameni vii vor fi ocupate în viitor de roboți și alte automatizări.
N-o să ai niciodată chef să faci asta
N-aveam nici cea mai vagă idee despre ce să scriu astăzi, dar pentru că-i luni, am zis să încerc să o dau așa, mai pe motivațional și sfaturi nesolicitate. Că doar c-o părere suntem toți datori și cine-i mai îndreptățit să-și exprime opiniile și să dea sfaturi decât un părerolog de internet așa, ca mine?
Știți că vă povesteam săptămâna trecută că am avut o zi complet lipsită de chef. Posibil să fi avut legătură cu vremea, că de vreo 2 zile, de când a mai apărut și oleacă de soare – chiar și așa, cu dinți ascuțiți cum e – parcă am mai înviat.
Se duce lumea de râpă?
Articolul de azi e așa, un fel de salată de gânduri pe care am simțit brusc și iremediabil nevoia să le pun în scris. Nu de alta, dar e păcat să nu rămână pentru posteritate măcar o parte din frământările minții mele alambicate. Și în plus, ne dă ocazia să mai stăm de vorbă pe aici, măcar așa, din tastatură.
Să vă spun de la ce mi-a venit întrebarea din titlu. De la faptul că am impresia că numărul tâmpiților din jurul nostru e în continuă creștere. Și nu mă refer aici la tâmpiții de internet, să zicem. Că ăia există de mult, numai că marele internet le-a dat în ultimii ani ocazia să fie tot mai vocali și mai vizibili.
Unii oameni sunt neoameni
Nu, că trebuie să v-o zic pe asta, că m-am enervat de mi-a crescut tensiunea!
Ora amiezii. Mă duc, recuperez odrasla de la înalta instituție de învățământ, mă duc până la Carfurelul din comună. Că da, avem și Carfurel, nu numa Mega. Mă rugase prietena mea din capu’ satului să-i cumpăr ceva. Zic, numa bine, cumpăr și pentru noi ce mărunțișuri mai sunt.
Fericirea-i un lucru mărunt…
… e o aripă care vibrează, fericirea-i un lucru mic, un pitic, ce dansează. Sau cel puțin așa zic versurile unui cântecel de pe vremea mea, maică. Pentru ăia care știți despre ce vorbesc, țineți-vă bine de brăcinari: melodia asta e din 2001, adică de acu’ 22 de ani! Dada, au trecut dooșdoi de ani de atunci!
Bun, acu că am terminat cu lecția de istorie muzicală, revenim la oile noastre. Sau la fericirile noastre, mai bine zis. Că dacă azi e luni, am zis să fim pe fericire și floricele și unicorni, așa, că e destul negru și trist în jurul nostru. Așa că să fie veselie în bula noastră mică.
