idei și păreri în limita stocului disponibil
Am decis ca, pe lângă nemuritoarele vorbe de duh ale plodului din dotare (pe care, sinceră să fiu, le scriu preponderent pentru mine, să le mai pot citi peste ani), să încep să vă împărtășesc și din vorbele cu care mă mai blagoslovește uneori Musiu Soț.
Vă povesteam ieri că am avut parte de o băbăciune acră, ofensată în simțiri de prezența uneia dintre potăile noastre pe plajă, respectiv în apă.
Întâmplarea a făcut însă ca, într-una dintre numeroasele plimbări pe care le prestăm zilnic cu câinii, să dăm în zona falezei de un cârciumar foarte prietenos.
Care cârciumar a fost absolut fascinat de cătzaua Hanna. Ce a urmat, aflați din articol 🙂
Am pus filmulețul ăsta și pe FeBeu, dar mă gândesc că poate nu toată lumea […]
Pe lângă nenumăratele și omniprezentele pisici grecești, țara asta (cel puțin pe unde am bântuit noi) pare destul de pet friendly când vine vorba despre câini.
La fel și pe străzi, când ne plimbăm cu ei. Toată lumea zâmbește, eventual cere voie să îi mângâie, întreabă despre ei…
Toate bune și frumoase până când apare ea: baba grecească tip murătură, cu mâinile în șold și debitul verbal al unei mitraliere…
Atenție! Text cu potențial de a vă afecta emoțional! A nu se citi dacă vă știți sensibili la cuvinte dure precum cotlet de porc sau ficăței de pui!
Să n-avem vorbe că n-ați știut!
Bă. Dar să ai în jur de 30+ de ani. Să ai și un copil. Să nu pari, la prima vedere, că îți curge scuipat din gură. Iar minima ta logică (că de cultură generală dacă zic, mi-e teamă că mulți o să creadă că e înjurătură) nu îți poate face ăia 2 neuroni să gândească anumite lucruri, asta pentru mine e uluitor, de-a dreptul.
Știu că am lipsit iar de aici zilele astea. Vă promit că nu a fost pentru că-s o putoare (ceea ce sunt, în mod normal, nu însă și de data asta) sau pentru că îmi place să trag chiulul.
Din păcate, au fost niște săptămâni grele pentru noi și probabil mai urmează încă o perioadă. Poate nu la fel de dificilă (sperăm, cel puțin), dar oricum, nici ușoară nu va fi. Dar o să fim bine, musai.
Am revenit. Tot așa, mai pe scurt momentan, că am rămas cu restanțe la treburi de ieri și încă n-am scos capul la lumină, dar se rezolvă ele, toate, cumva.
Înainte de orice, vreau să vă mulțumesc tuturor. Tuturor celor care v-ați gândit la noi, celor care ați comentat aici și pe fb, celor care mi-au scris și în privat să îmi trimită un gând bun și să mă întrebe de situație. Mulțumesc, sunteți grozavi!
Nu am apucat să răspund la comentarii, dar să știți că le-am citit pe toate și mi-ați dat putere. Sunteți grozavi, am mai zis?
Acum, să vă fac o scurtă actualizare a situației, pe (cât de) scurt (se poate).
Iulia